În luna septembrie 2015, organizațiile din România interesate de promovarea sportului și mișcării fizice vor putea lua parte la prima Săptămână europeană a sportului

În luna septembrie 2015, organizațiile din România interesate de promovarea sportului și mișcării fizice vor putea lua parte la prima Săptămână europeană a sportului.
Comisarul european Androulla Vassiliou a anunțat planurile legate de organizarea acestei prime săptămâni, Comisia urmând a coordona activități și evenimente care vor avea loc în întreaga Europă. Organizațiile care vor susține obiectivele săptămânii vor beneficia de orientări din partea Comisiei și de o etichetă dedicată Săptămânii europene a sportului.
Comisia va încuraja și activitățile de la nivel național pentru îmbunătățirea gradului de informare și de conștientizare a importanței sportului.
Se preconizează că finanțarea pentru Săptămâna europeană a sportului va fi asigurată de Comisia Europeană din bugetul Erasmus+, noul program european pentru educație, formare, tineret și sport.
Mai multe detalii pe această temă sunt disponibile în comunicatul de presă din pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/11062014_saptamana_europeana_a_sportului_ro.htm

Comisia a aprobat proiectul de buget al UE pentru 2015

Comisia a aprobat proiectul de buget al UE pentru 2015, proiect ce prevede o majorare cu 2,1% a creditelor de angajament (estimate la 145,6 mld. euro) și cu 1,4% a celor de plată (142,1 mld. euro).
Cea mai mare parte a acestor angajamente vizează proiecte viitoare menite să sporească puterea economică a Europei, în timp ce aproximativ 40% din plăți acoperă proiectele finanțate de UE în perioada financiară 2007-2013.
După adoptarea de către Comisie a proiectului de buget pentru 2015, Consiliul (statele membre) și mai apoi Parlamentul European își vor adopta propriile poziții asupra lui. Va urma o perioadă de conciliere de 21 de zile pentru a se ajunge la un acord între Consiliu și Parlament în domeniu.
Mai multe detalii pe această temă sunt disponibile în comunicatul de presă din pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/11062014_proiect_buget_2015_ro.htm
Înregistrarea conferinței de presă susținute de comisarul european pentru programare financiară și buget Janusz LEWANDOWSKI poate fi urmărită în pagina aici.
Înregistrarea sesiunii de întrebări și răspunsuri se găsește în pagina de aici.

Potrivit profilului de țară în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării (C&I)

Potrivit profilului de țară în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării (C&I), în prezent, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de intensitate a C&I din Uniunea Europeană, la o valoare mai mică de un sfert din ținta sa de 2% pentru anul 2020.
Subliniind importanța investițiilor și reformelor în domeniul C&I pentru redresarea economică a Uniunii Europene, Comisia Europeană a prezentat, în cadrul unei comunicări, propuneri destinate a ajuta statele membre să optimizeze impactul propriilor bugete, într-un moment în care multe țări, printre care și România, continuă să se confrunte cu constrângeri pe partea de cheltuieli.
De asemenea, Comisia s-a angajat să susțină statele membre în efortul lor de a aplica, după caz, cele mai adecvate reforme în domeniul C&I, prin oferirea de sprijin politic, date de prim rang, exemple de bune practici etc.
Mai multe detalii pe această temă sunt disponibile în pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/10062014_reforme_in_domeniul_
inovarii_redresare_economica_ro.htm

Profilul de țară al României în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării (C&I) pentru anul 2013 se găsește (în engleză și română) în pagina

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/state-of-the-union/2012/countries/romania_2013.pdf.

Înregistrarea conferinței de presă comune susținute de vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru afaceri economice și monetare și moneda euro, Olli REHN și de comisarul european pentru cercetare și inovare Máire GEOGHEGAN-QUINN poate fi urmărită în pagina de aici.

Copiii, părinții, cadrele didactice, antreprenorii și factorii de decizie din România interesați de domeniul programării IT

 

Toți copiii, părinții, cadrele didactice, antreprenorii și factorii de decizie din România interesați de domeniul programării IT vor putea participa la evenimentele sau cursurile organizate în timpul Săptămânii UE a programării, ce va avea loc în perioada 11-17 octombrie 2014.
Nu este prea târziu să înscrieți astfel de evenimente în lista celor ce vor avea loc în perioada respectivă în România sau să luați legătura cu ambasadorul Săptămânii în România – dl Gabriel Dragomir, director executiv Webikon (gabriel.dragomir@webikon.com).
Săptămâna UE a programării este o inițiativă concretă, propusă de tinerii consilieri ai doamnei comisar Neelie Kroes, care s-a bucurat de sprijin din partea unor mișcări din domeniul programării și educației precum CoderDojo și RailsGirls, precum și din partea unor companii importante din domeniul informaticii și al tehnologiei, toate aducându-și aportul la familiarizarea a milioane de copii cu aspectele legate de programare, de exemplu prin oferirea unor sesiuni de inițiere în programare, prin dezvoltarea unor module de învățare și printr-o contribuție la instruirea cadrelor didactice. Companii precum Rovio (Angry Birds), Microsoft, Google, Telefonica, Liberty Global și Facebook sprijină Săptămâna UE a codificării, multe dintre acestea ca parte a angajamentului lor față de Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital.
Mai multe detalii pe subiect sunt disponibile în comunicatul de presă din pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/10062014_saptamana_ue_a_codificarii_ro.htm
Informații despre Săptămâna UE a programării se găsesc în pagina:
http://codeweek.eu/

Comisarul european Dacian Cioloș s-a întâlnit cu ministrul chinez al agriculturii, dl Han Changfu

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloș, a avut o întrevedere, la București, cu ministrul chinez al agriculturii, dl Han Changfu. Reuniunea a reprezentat un prilej pentru a continua dialogul constructiv în domeniu, în cadrul Planului de cooperare UE-China în sectorul agriculturii și dezvoltării rurale, semnat în 2012.
“Această cooperare este importantă nu numai pentru că UE și China sunt parteneri comerciali cheie – inclusiv în ceea ce privește produsele alimentare – dar și pentru că agricultura este de o importanță strategică pentru ambele, în ​​abordarea provocărilor de bază cu care se confruntă economiile și societățile noastre în deceniile următoare: asigurarea securității alimentare, combaterea schimbărilor climatice, precum și realizarea unei dezvoltări echilibrate a zonelor rurale. În urma semnării, în 2012, a planului de cooperare în agricultură, care a început deja să producă rezultate concrete, eu cred că există încă un potențial enorm de dezvoltare în beneficiul ambelor părți”, a declarat comisarul Cioloș, la finalul întrevederii.
În timpul reuniunii, comisarul Dacian Cioloș și ministrul Han Changfu au discutat despre stadiul negocierilor privind acordul bilateral referitor la indicațiile geografice și despre intensificarea dialogului în ceea ce privește aspectele comerciale legate de produsele agricole.
Au fost abordate și teme referitoare la dialogul despre politicile agricole din UE și China, dezvoltarea fermelor familiale, investițiile într-o agricultură durabilă, precum și cooperarea în mediul de afaceri.
Comisarul Cioloș a subliniat, de asemenea, necesitatea de a dezvolta componenta de cercetare a Planului de cooperare prin acțiuni concrete în anii următori, în cadrul programului UE Orizont 2020 și a programelor similare din China, cu scopul de a crește productivitatea agricolă și gestionarea durabilă a resurselor naturale. În urma semnării, în noiembrie anul trecut, a “Scrisorii de Intenție privind cooperarea în domeniul cercetării și inovării în sectorul produselor alimentare, agriculturii și biotehnologiei”, UE și China s-au angajat să elaboreze în comun inițiative de cercetare, schimburi științifice și proiecte, folosindu-se de respectivele lor programe din domeniu. 

În urma articolelor din presa românească potrivit cărora Direcția Națională Anticorupție a decis să acționeze în legătură cu afirmațiile privind utilizarea frauduloasă a fondurilor europene pentru agricultură în regiunea Suceava

În urma articolelor din presa românească potrivit cărora Direcția Națională Anticorupție a decis să acționeze în legătură cu afirmațiile privind utilizarea frauduloasă a fondurilor europene pentru agricultură în regiunea Suceava, Comisia europeană face următoarea declarație:
“Salutăm faptul că autoritățile române au identificat presupusa frauda și s-au luat măsurile necesare în mod rapid și eficient.
Autoritățile române trebuie să facă tot ceea ce este necesar pentru a garanta că dimensiunile acestei fraude sunt pe deplin cunoscute și pentru a recupera fondurile care au fost acordate în mod incorect. Este important să existe toate garanțiile că sunt protejate interesele financiare ale Uniunii Europene și contribuabililor săi. Acest lucru este important pentru agricultori și societate în toate statele membre, inclusiv, desigur, România.
Autoritățile române sunt chemate să garanteze că buna gestionare a fondurilor UE, prin intermediul Agenției Naționale de Plăți, se face în deplină siguranță și să ia toate măsurile necesare în acest sens. “ 

Comisia Europeană a aprobat alocarea sumei de 47 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere ce leagă Craiova de Calafat

Comisia Europeană a aprobat alocarea sumei de 47 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere ce leagă Craiova de Calafat, în partea de sud-vest a României. Drumul național DN56, care face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), este singura conexiune dintre Craiova și podul Calafat-Vidin, ce leagă regiunile învecinate din Bulgaria și România.
Proiectul este considerat un „proiect major”, investiția totală (inclusiv TVA) ridicându-se la peste 50 milioane de euro. Proiectul face astfel obiectul unei decizii speciale a Comisiei Europene, în condițiile în care alte tipuri de proiecte sunt aprobate la nivel național sau regional.
Mai multe detalii și informații în comunicatul de presă de aici.

Potrivit celui mai recent raport de convergență, România încă nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro

Potrivit celui mai recent raport de convergență, România încă nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. Evaluarea Comisiei arată că legislația românească nu este în totalitate compatibilă cu normele europene în domeniu, iar dintre criteriile avute în vedere România îndeplinește doar două (cel referitor la finanțele publice și cel privind convergența ratei dobânzii pe termen lung), pentru celelalte două (criteriul privind rata de schimb și cel referitor la stabilitatea prețurilor) fiind necesare eforturi suplimentare.
În raportul de convergență din 2014, prezentat de Comisia Europeană, se evaluează stadiul de pregătire a opt state membre UE (Bulgaria, Cehia, Croația, Lituania, Polonia, România, Suedia și Ungaria) în vederea adoptării monedei unice. Raportul concluzionează că progresele realizate de aceste țări în direcția adoptării monedei euro sunt inegale.
Toate statele membre ale UE, cu excepția Marii Britanii și a Danemarcei, s-au angajat, conform tratatului, să adopte moneda euro după ce îndeplinesc condițiile necesare. Optsprezece țări au adoptat deja moneda unică. Alte opt state membre ale UE nu fac parte, încă, din zona euro.
În conformitate cu Tratatul UE, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care dorește să adere la zona euro, Comisia și Banca Centrală Europeană evaluează modul în care statele membre îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice.
Comunicatul de presă pe această temă se găsește în pagina de aici.
Raportul de convergență 2014 este disponibil (în engleză) aici.
Capitolele dedicate României sunt în paginile 22-24 și 131-146.
Declarațiile vicepreședintelui Comisiei Europene, responsabil pentru afaceri economice și monetare și moneda euro, Olli REHN se găsesc în pagina (în engleză) de aici.
Înregistrarea video a acestor declarații este disponibilă aici.

Comisia Europeană a transmis astăzi României 8 recomandări pentru măsuri în perioada 2014-2015

Comisia Europeană a transmis astăzi României 8 recomandări pentru măsuri în perioada 2014-2015 în următoarele domenii: (i) implementarea programului de asistență UE-FMI; (ii) implementarea strategiei bugetare pentru 2014; (iii) accelerarea reformelor din sectorul sănătății; (iv) consolidarea măsurilor active de ocupare pe piața muncii; (v) creșterea calității și accesibilității educației și formării profesionale;  (vi) creșterea eficienței și eficacității transferurilor sociale; (vii) accelerarea eforturilor de consolidare a capacității administrative; și (viii) promovarea competitivității și eficienței în sectoarele de transport și energie.
Comisia a adoptat recomandări în materie de politică economică pentru fiecare stat membru, mai puțin Grecia și Cipru, în scopul de a se consolida redresarea care a început în urmă cu un an. Recomandările au la bază analize detaliate privind situația din fiecare țară și formulează orientări cu privire la modalitățile de stimulare a creșterii economice, de intensificare a competitivității și de creare de locuri de muncă în perioada 2014-2015.
Recomandările specifice fiecărei țări vor fi discutate de liderii UE și de miniștrii UE în luna iunie. Acestea vor fi adoptate oficial de către Consiliul UE al miniștrilor de finanțe la data de 8 iulie. În continuare va fi la latitudinea statelor membre să pună în aplicare aceste recomandări, prin adoptarea lor în momentul elaborării bugetelor lor naționale și a altor politici relevante pentru 2015.
Mai multe detalii sunt disponibile în comunicatul de presă din pagina de aici.
Recomandările pentru România se găsesc (în engleză) aici.
Înregistrările conferințelor de presă și sesiunilor de întrebări și răspunsuri ocazionate de prezentarea recomandărilor specifice de țară sunt disponibile aici.